Apr 17, 2009

MONOBLEPSIA GRAPHIX.//

.


Posted by at
Labels:

1 comment:

  1. AnonymousJune 25, 2009 at 6:38 PM

    Fu una din cele mai frumoase nopţi din viaţa mea. Ştiui îndată că această fată va conta mai mult decât o simplă aventură. Era atât de plină de farmec, de copilărie, de spirit încât te întrebai, potrivit formulei consacrate, cum de-ai putut să iubeşti pe cineva înaintea ei. Toate cele anterioare păreau nişte schiţe ale acesteia care va fi apoteoza lor. Pe vremea aceea, ieşeam dintr-o legătură de doi ani pe care o ghilotinaseră plictiseala şi rutina. Regăseam întinerirea care este legată de începuturi. Fără s-o cunosc, iubeam deja în Rebecca iubirea pe care urma să mi-o inspire. Puteam oare să pretind că voi găsi drumul spre inima ei? Încă de la început, fu pentru mine una din acele fiinţe esenţiale care te duc spre limite, pe când celelalte, ghicim noi, nu ne vor scoate din noi niciodată. Avea un aer nebunesc şi mângâietor, gata de orice ca să-mi placă, strălucea cu un fel de a se lăsa în voia mea care în acelaşi timp o făcea de neatins şi care mă răscolea. Această distanţă subtilă, căreia îi atribuiam ţeluri extravagante, avea darul să mă captiveze neliniştindu-mă. Ce importă, o făceam să râdă, născocind vorbe de duh, celebrând opulenţa celor mai anodine fapte, scoţând din banalitate o facultate de reînnoire infinită. Adevăratele întâlniri ne aruncă în afara noastră. ne pun în stare de transă, de creaţie permanentă. O amuzam şi o uimeam pentru că mă amuzam, şi mă uimeam pe mine însumi.

    ReplyDelete

Subscribe to: Post Comments (Atom)